suntem cinstiti pana la prostie, de aia nu se lipeste norocu de noi

A trecut ceva de când n-am mai scris...asta pentru că m-am apucat să învăţ ( nu vă gândiţi că mi s-ar fi stricat calculatorul, că s-ar fi ars ceva p-acolo, ar fi ieşit un pic de fum sau alte chestii de genu asta care ar fi dus în mod normal la sensibilizarea populaţiei din jurul meu întrucât ar fi trebuit să mă vait că nu mere dracia asta). Şi în sfârşit am închis paranteza...ia uite câta fraza am putut să scriu...să revenim la oile(aberaţiile) noastre(mele)...adică nu mai revenim că oricum nu citeşte nimeni pan' la sfârşit.
P.s...acilea un mesaj de încurajare pt cei cărora le-a mers...din plin azi : suntem cinstiţi până la prostie d-aia nu se lipeşte norocu de noi.